Postul Paştelui este pentru creştini o perioadă de penitenţă cu 40 de zile înainte de Paşte. Anul acesta perioada Postului Sfintelor Paşte este între 07 Martie – 23 Aprilie 2011. Cele 40 de zile de post fac referire la cele 40 de zile pe care Iisus Christos le-a petrecut în deşert luptând cu Satana.

Postul Paştelui este, în principal o perioadă de postire, de abstinenţă alimentară şi sexuală. În Evul Mediu persoanele care nu respectau Postul Paştelui erau pedepsite sever, aceştia putând fi condamnaţi la moarte! În timpul Potului Paştelui Biserica ne invită să ne pregătim pentru marea sărbătoare a Paştelor care va comemora Învierea lui Iisus Christos venit să-i elibereze pe toţi oamenii de greutatea obstacolelor şi să le propovăduiască iubirea. Postul nu este doar o perioadă de sacrificiu şi de pocăinţă, este înainte de toate o invitaţie de a ne concentra asupra esenţialului: Iisus Christos.

De când se ţine acest Post? Încă din secolul IV, a început constituirea Postului ca perioadă a pocăinţei şi a reînnoirii, a postirii şi a abstinenţei alimentare.

Ce este pocăinţa? Pocăinţa, traducere din grecescul „metanoia” care înseamnă convertire, transformare (literar înseamnă schimbare a spiritului) a păcătosului desemnează un ansamblu de acte interioare şi exterioare în vederea „reparării” păcatului comis.

Simbolica. Numărul 40 are o valoare simbolică. În Biblie:

• 40 de zile este durata Potopului: apele s-au revărsat timp de 40 de zile şi 40 de nopţi ne spune textul Genezei.
• 40 de zile este durata şederii poporului evreu în deşert.
• 40 de zile este durata şederii lui Moise pe Muntele Sinai unde Dumnezeu îi face darul legii.
• 40 este durata regatului lui David şi Solomon.

Cum se tine postul Pastelui:

Regulile bisericeşti au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare (adică abţinerea totală de la mâncare şi băutură), sunt lunea şi marţea din prima săptămână a Postului, iar în ultima săptămână a postului, numită şi a patimilor, se ajunează luni, marţi, miercuri, vineri şi sâmbătă. În aceste zile se pot consuma seara pâine şi apă.

În zilele de miercuri şi vineri din post se ajunează până seara, când se consumă pâine şi legume fierte, fără untdelemn.

În celelalte zile din săptămână, din tot timpul Postului Mare, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta şi duminica untdelemn şi puţin vin.

În toată această perioadă sunt două dezlegări la peşte pe 25 martie, de Buna Vestire, şi apoi de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii).

Postul alimentar trebuie să fie însoţit de abstinenţă sexuala, de conduită morală în special.

Credincioşii trebuie să se spovedească în prima săptămână din post şi apoi în ultima şi apoi, dacă primesc dezlegare din partea părintelui duhovnic, să primească Sfânta Împărtăşanie după ce şi-a făcut rugăciunile dinaintea Împărtăşaniei.

În Postul Paştelui nu se fac cununii religioase. În ceea ce priveşte botezurile, nu se fac doar pentru că după aceea se mănâncă de dulce.