Scaunul nou-născutului alăptat este, de obicei, păstos. Dacă mama foloseşte laxative sau mănâncă hrană laxativă, scaunele pot fi moi.

Bebeluşul are diaree în prima lună , aceasta poate fi produsă de o infecţie. Scaunul poate fi verzui şi apos, iar chegurile de lapte, găsite de obicei în scaunul unui nou-născut alăptat, vor lipsi. Poate avea şi un miros neplăcut.

Constipaţia

Nu vă îngrijoraţi dacă bebeluşul dumneavoastră nu are un scaun sau daco trec mai multe zile fără să aibă scaun. Consistenţa scaunului indică o constipaţie, nu frecvenţa scaunelor. Un copil care are scaunul tari, ca nişte alice, este constipat.

Dacă bebeluşul devine constipat, acesta se poate datora faptului că a băut sau a mâncat ceva neadecvat. Constipaţia apare rar la copiii alăptaţi, dar, dacă apare, încercaţi să-i daţi să sugă mai des. La copiii hrăniţi artificial,cantitatea mare de zahăr sau de lichid din formula de lapte artificial poate ameliora problema. Fierul din formulă de obicei nu determină constipaţie.

Când constipaţia apare de la naştere, s-ar putea ca medicul să vrea să examineze rectul pentru a se convinge că nu există nici o obstrucţie sau anomalie congenitală. Constipaţia cronică indică rareori alte probleme, cum ar fi hipotiroidismul.

Insuficienţa creşterii în greutate

Bebeluşi suferă o scădere dramatică în greutate în primele zile sau luni de viaţă. Cea mai frecventă cauză a lentei creşteri în greutate este cantitatea pre mică de lapte pe care o sug. Dacă alăptaţi, pediatrul sau specialistul în probleme de lactaţie pot să vă sugereze schimbări utile în tehnica de alăptare sau în ritmul ei. Dacă vă hrăniţi artificial copilul, o schimbare a formulei de lapte sau o creştere a numărului de mese poate rezolva problema. Uneori, lipsa în creşterii în greutate indică probleme medicale care necesită investigaţi ulterioare.

Dentiţia

Este probabil ca primul dinte să-i apară copilului la 5-9 luni. Cei mai mulţi copii au la vârsta de 1 an 6-8 dinţi. Mulţi copii trec uşor peste această perioadă. Singurele simptome sunt salivaţia abundentă şi dorinţa nestăpânită de a muşca lucruri. Pentru alţii procesul este foarte incomod, cu agitaţie ziua şi stare bolnăvicioasă. Se poate ca bebeluşul să-şi sugă degetul mai mult decât înainte, să-şi frece gingiile şi să-şi piardă pofta de mâncare. Dacă se numără printre cei cu probleme, încercaţi următoarele metode pentru copilul dumneavoastră:

• Dacă vă lasă, masaţi-i gingiile umflate câteva minute, eventual cu o bucăţică de gheaţă. Unii copii, voit sau nu, pot să muşte degetele pentru aşi alina durerea.
• Daţi-i copilului un aşa numit inel pentru dantură, rece. Puteţi să-i daţi nişte gheaţă sau o bucăţică de banană îngheţată pentru a o roade. Niciodată nu puneţi un inel de dantură în jurul gâtului copilului că se poate produce strangularea.
• Nu folosiţi loţiuni sau ungvente pentru durere. Nu numai că nu sunt folositoar, dar conţin benzocaină, o substanţă care poate amorţi gâtul şi produce sufocare. Multe dintre aceste produse au gust amar, aşa că bebeluşul va refuza să îl ia.
• Dacă este agitat, folosiţi Acetaminofen(Tylenol) câteva zile.