Usturoiul

Ţinerea sub control la un nivel normal al tensiunii arteriale implică o medicaţie de durată cu tratament hipotensive, hipotonice, diuretice, colagoge, coleretice şi calmante. Alte tratamente se fac cu infuzii, decocturi sau tincturi utilizate pe lungă durată, chiar tot restul vieţii, în funcţie de starea bolnavului şi de evoluţia bolii.

 O eficienţă mare au preparatele din unele plante, cunoscute ca hipotensive: păducelul (flori, frunze, fructe), denumit „laptele bătrânilor“, are o veche tradiţie în remedierea bolilor de inimă, cu efecte coronaro-dilatatoare în normalizarea tensiunii şi a ritmului cardiac şi efecte sedative în diminuarea excitabilităţii sistemului nervos; se foloseşte tinctură preparată dintr-o cană de flori şi frunze cu două căni alcool 700 care se macerează timp de 14 zile şi se ia câte o linguriţă în puţină apă pe zi, înainte de masa de la prânz, într-un tratament de câte 20 de zile pe lună pe durată de 6 luni pe an; usturoiul, produs bogat în sulfide şi alicină, are rol în reducerea nivelului de colesterol, în diminuarea tendinţei de coagulare a sângelui şi curăţarea vaselor sanguine. Astfel, micşorează presiunea sanguină, reduce riscul bolilor de inimă şi al accidentelor vasculare cerebrale. Se înghite câte 1-2 căţei proaspeţi zilnic, mai ales dimineaţa, sau se prepară o tinctură din suc stors din căţei curăţaţi şi zdrobiţi, care se amestecă cu o cantitate egală de alcool 700: Se consumă câte 30 picături de 2 ori pe zi, în 50 ml lapte sau apă îndulcită, cu 15-20 minute înainte de mese; mesteacăn - cu acţiune diuretică şi hipotensivă, prin eliminarea colesterolului depus pe pereţii vaselor, se foloseşte sub formă de infuzie din 10 g frunze uscate la 250 ml apă clocotită la care se adaugă un vârf de cuţit bicarbonat de sodiu pentru a mări efectul diuretic; traista ciobanului, cu rol în normalizarea tensiunii instalată la menopauză; se prepară decoct din 30 g herba uscată care se fierbe timp de 10 minute într-un litru de apă şi se beau 2-3 căni pe zi; tei argintiu - se foloseşte ceai din flori uscate (1-2 căni pe zi), cu rol în reglarea hipertensiunii pe fond nervos şi la relaxarea musculaturii şi a minţii; talpa gâştei are efecte sedative şi hipotensive în reglarea presiunii sanguine şi a ritmului cardiac; se prepară infuzie din 3 linguri herba uscată la 250 ml apă clocotită şi se beau 2-3 căni pe zi; isopul,pentru efectele vasodilatatoare asupra arterelor şi în scăderea presiunii sanguine, se prepară infuzie dintr-o lingură herba uscată la 250 ml apă clocotită şi se beau două căni pe zi.

Rozmarinul

• sulfină galbenă, cu efecte în scăderea tensiunii prin dilatarea vaselor periferice; se foloseşte infuzie din o lingură flori uscate la 250 ml apă în clocot şi se beau 2 căni pe zi; rozmarinul, cu efecte de ameliorare a circulaţiei sângelui, reglarea ritmului cardiac şi combaterea hipertensiunii asociată cu retenţia hidrică şi cu unele afecţiuni hepatobiliare; se prepară un macerat timp de 12 ore din 3 linguriţe herba la 250 ml apă rece şi se beau 2 căni pe zi (dimineaţa şi seara), într-un tratament de o lună; coacăzul negru, folosită sub formă de sirop din frunze şi fructe, se recomandă pentru a preveni hipertensiunea, insuficienţa cardiacă şi angina pectorală; vâscul se foloseşte în multe reţete ca remediu contra hipertensiunii, cu acţiune sedativă şi antispastică; se prepară un macerat la rece ţinut timp de 12 ore din 40 g frunze proaspete la 1 litru apă din care se bea câte un pahar pe zi, înainte de mese, într-un tratament de 2 săptămâni pe lună. Cel mai folositor este vâscul crescut pe ramuri de stejar sau brad.Uneori se practică folosirea pulberii de vâsc (1 linguriţă rasă luată dimineaţa pe stomacul gol care se înghite cu puţină apă). Este bine de ştiut că prezenţa unor substanţe toxice din vâsc face ca să fie unele restricţii în folosire, mai ales la bolnavi cu leziuni cardiace, fiind administrat numai în amestecuri, în doze strict controlate; saschiul utilă sub formă de infuzie din frunze uscate pentru hipertensiune şi ateroscleroză coronariană; amestecul de păducel (flori, frunze) cu măslin (frunze); se prepară ceai sau tinctură, luate de 1-2 ori pe zi, într-un tratament de 2 luni.

Limonada
Se recomandă un tratament de lungă durată (2 luni) cu sucuri de legume (câte 50 ml suc de sfeclă roşie, morcov, pătrunjel, păstârnac, tomate), cu adaosul unei linguriţe de suc din usturoi, hrean şi lămâie din care se beau câte 2-3 pahare pe zi.

Se pot consuma, zilnic, câte 2-3 căţei de usturoi (cu 30 minute înainte de mese) care influenţează favorabil ritmul şi contracţiile inimii, având un important rol vasodilatator şi hipotensiv. Usturoiul poate fi utilizat şi sub diferite forme farmaceutice (infuzie, decoct, tinctură). Efecte bune s-au constatat prin folosirea de fiertură cu teci uscate de fasole sau decoct din rădăcini şi frunze de pătrunjel la care se adaugă puţin usturoi.

 Pe stomacul gol, în fiecare dimineaţă se bea o limonadă preparată din zeama unei lămâi, îndulcită cu zahăr sau miere de albine. O altă reţetă de casă constă din tocarea unei lămâi (inclusiv coaja) care se amestecă cu 10 g drojdie de bere şi se consumă, împărţită în 2 reprize, câte ˝ din cantitatea preparată. Tot dimineaţa (înainte de micul dejun) şi seara (înainte de culcare) se va consuma câte o lingură de ulei de măsline, porumb sau floarea soarelui care au efecte dietetice contra hipertensiunii prin dizolvarea colesterolului sanguin şi a lipidelor serice.