În dietă se mai pot introduce şi legume fragede, cu celuloză moale (morcov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole), cartofi (fierţi, copţi sau piure). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brânzoaice, creme de vanilie şi orez cu lapte.

 Alimentele care nu se pot consuma în astfel de boli: 

• ·         fripturi din carne de porc, oaie, miel, gâscă, raţă, vânat, peşte gras prăjit
• grăsimi animale, slănină, untură, mezeluri, cârnaţi, afumături, conserve, peşte oceanic (sărat sau afumat)
• supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rântaș, prăjeli, icre, maioneze, ochiuri şi omletă prăjită, sare în exces, cartofi prăjiţi
• brânzeturi frământate, grase, sărate şi afumate, chefir
• zarzavaturi fibroase, aţoase şi cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi)
• condimente iuţi şi iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muştar, murături. oţeturi)
• pâine neagră (bogată în celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoşi, dulceaţă, marmeladă şi alte produse zaharoase, îngheţate
• fructe tari (alune, nuci, migdale)
• ape minerale reci.
  
• Este interzis consumul de alcooluri tari, tutun, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceai rusesc, ciocolată, siropuri sintetice cu cofeină (de tip Coca-Cola) şi abuz de medicamente de sinteză chimică cu acţiune iritantă.Este bine ca bolnavul să stea în cât mai multă linişte, pentru cruţarea sistemului nervos, respectiv a scoarţei cerebrale, cu evitarea stresului şi a eforturilor fizice şi intelectuale,în prima perioadă a boli este bine ca pacientul să stea cât mai mult în pat.
  

Dacă apar boli de nervi sau insomnii provocate de afecţiunile ulceroase greu de suportat, se vor face mici plimbări, gimnastică medicală, se pot viziona filme, asculta concerte sau citi lecturi care pot să odihnească sistemul nervos al pacientului.

Este indicată şi evitarea stărilor care solicită intens emoţiile pacientului, mai ales în profesiile unde pot apărea surmenajul fizic şi psihic, sau suprasolicitarea nervilor.

Dacă boala avansează, iar programul de lucru nu permite respectarea acestor recomandări igieno-sanitare, se impune schimbarea locului de muncă.În timpul de odihnă de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore, într-o cură de minimum 1 lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, în poziţie culcat, după fiecare masă.Tratamentul curativ constă din măsuri igieno-dietetice şi medicamentoase, diferenţiate în perioadele dureroase şi de acalmie. În fazele dureroase, fără hemoragii, se aplică, zilnic, cataplasme calde cu ceapă rasă, parafină şi argilă, ţinute 10-20 de minute pe abdomen, iar în perioadele cu hemoragii interne se pun comprese reci sau pungi cu gheaţă pe abdomen, ţinute timp de 2-3 ore, cu pauze de 1-2 ore.

Tot în caz de hemoragii interne (melene), se va face o injectare cu vitamina K.În unele cazuri, se impune repararea danturii defecte, pentru a asigura o masticaţie bună şi o igienă dentară zilnică, urmărind evitarea infecţiei cu bacteria Helicobacter pylori, dezvoltată la nivelul plăcii dentare.

Afla mai mult despre boala helicobacter pylori