În terapia medicală, se utilizează petalele roşii, denumite paparoame. Recoltarea se face după deschiderea completă a florilor. Petalele se usucă în strat subţire, la umbră sau semiumbră, obţinând 1 kg petale uscate din 8-10 kg petale proaspete. Se păstrează la umbră, în vase închise ermetic.

În consumul intern, efectele terapeutice sunt legate, în primul rând, de afecţiunile aparatului respirator (bronşite, astm bronşic, laringite, tuse, răguşeală, răceală, stări gripale). Aceste efecte se intensifică dacă se face un amestec din petale de mac, flori de nalbă, flori de tei, frunze de pătlagină, herba de ciuboţica-cucului, herba de cimbrişor.

Infuzia din petale combate ridurile

Acţiuni benefice se obţin şi în combaterea insomniilor la adulţi şi copii, a stărilor de nervozitate, în aritmiile funcţionale şi în crampele abdominale.

Petalele uscate sunt folosite pentru prepararea de infuzii, pulberi pentru capsule, tincturi şi siropuri.

Infuzia se obţine din 1-2 linguriţe petale uscate şi mărunţite la 200-250 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute în vas acoperit, se îndulceşte după gust şi se beau 1-2 ceaiuri călduţe în cursul zilei. Această infuzie se consumă în afecţiuni pectorale şi în tratamentul insomniilor moderate (înainte de culcare). Pentru efecte calmante şi emoliente, la copii se recomandă un amestec din petale de mac roşu (3 părţi), talpa gâştei (4 părţi), fructe de anason (2 părţi) şi herba de rostopască (o parte). Din amestec se ia o linguriţă la 200 ml apă clocotită şi se dă la copii câte o lingură la intervale de o oră.

Pentru combaterea obezităţii se preferă un amestec din mac roşu (10 g), muşeţel (20 g), urzică moartă (20 g), passiflora (20 g). Se prepară infuzie dintr-o linguriţă amestec la 200 ml apă clocotită din care se bea câte o cană dimineaţa şi seara, înainte de mese. Datorită conţinutului în mucilagii, se combină cu apa şi se umflă, dând naştere unui gel vâscos care dă senzaţia de saţietate şi reduce foamea.

În uz extern, infuzia de mac roşu are efecte împotriva ridurilor, prin curăţirea tenului în fiecare dimineaţă şi seară. Tot infuzia este eficientă în gargarisme (pentru faringite şi angine), spălături (în blefarite oculare) şi cataplasme calde cu petale opărite (în abcese dentare).

Trifoiul roşu tratează bolile plămânului

Trifoiul roşu este o plantă foarte frecventă în toată Europa, mai ales pe câmpiile nisipoase. Creşte în mod spontan în păşuni şi fâneţe, rarişti de pădure, ogoare şi locuri ruderale, de la câmpie până în etajul molidului de la munte. Preferă terenurile însorite, cu soluri umede şi bine drenate, bogate în substanţe minerale. În paralel, este mult cultivată ca plantă furajeră.

Înflorirea începe în luna mai şi poate continua până în luna septembrie.

Florile se recoltează manual şi se usucă la umbră pentru a evita decolorarea petalelor.

Materialul uscat serveşte la prepararea de infuzii, extracte, tincturi şi unguente.

Tratamentele cu preparate din flori de trifoi roşu se aplică în majoritatea bolilor pulmonare, în tuse convulsivă şi spastică, astm bronşic, bronşite, congestie pulmonară şi tuberculoză. De asemenea, combate cancerul (indiferent de localizare), mai eficient în cancerul genital, rectal, laringian şi leucemie.

Efecte bune în combaterea crampelor stomacului

Bune efecte se constată în tratamente pentru reumatism, artroze, spondiloză anchilozantă, gută şi boli renale - genitale (leucoree, dismenoree, iritaţii vaginale, sifilis, tulburări de menopauză datorită efectului estrogenic şi în combaterea intoxicaţiilor cronice ale organismului, contribuind la purificarea sângelui. Are rol în decongestionarea gâtului inflamat şi în calmarea ulceraţiilor bucale. Prin acţiunea diuretică şi antiinflamatoare participă la eliminarea toxinelor din corp, la stimularea activităţii ficatului, a vezicii biliare, a poftei de mâncare şi în combaterea constipaţiei şi a crampelor stomacale.

Pentru consumul intern, preparatele eficiente din flori de trifoi roşu sunt:

• infuzie din 2 linguriţe flori uscate la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute şi se beau câte 2-3 căni pe zi;
• pulbere din flori uscate şi măcinate din care se ia câte o linguriţă, ţinută sublingual, de 4 ori pe zi;
• macerat la rece din 5 linguriţe flori uscate la 1 litru apă, timp de 8 ore;
• tinctură din 1 parte flori uscate la 10 părţi alcool 45% din care se iau 2-3 linguriţe pe zi contra digestiei leneşe, tuse şi gută;
• vin din 1 linguriţă petale proaspete sau ˝ linguriţă petale uscate care se opăresc în 2 litri apă clocotită; se lasă la infuzat, se adaugă 1,5 kg zahăr, fructe tăiate în felii (trei lămâi, două portocale) şi 30 g drojdie înmuiată şi unsă pe o felie de pâine. Se acoperă cu capac şi se lasă la macerat 5 zile, cu amestecare de 2 ori pe zi. Se strecoară, se mai lasă la macerat încă 15 zile şi se trece în sticle astupate cu dop de plută. După încă o lună, băutura se învecheşte şi se poate consuma.

Observaţii: Se evită a se da intern la femeile gravide şi nu se administrează simultan cu anticoagulante.

Pentru consum extern se prepară infuzie din 3 linguriţe flori la 250 ml apă clocotită; se toarnă în apa de baie sau se pun comprese pe afecţiunile cutanate şi în caz de gută. Fiind bogat în proteine, trifoiul roşu este cultivat pe suprafeţe mari şi folosit ca furaj pentru animale sporind cantitatea de lapte la vaci.