Când, dintr-un motiv sau altul rinichii nu mai funcţionează eficient, apare insuficienţa renală. Noi îţi spunem cum trebuie să se modifice alimentaţia ta ca să oferi organismului tău suficientă energie, fără a fi forţat rinichiul slăbit.

O alimentaţie săracă în sare

Rinichii bolnavi nu mai sunt în măsură să administreze un excedent de sare (sodiu). Doza zilnică de sare de bucătărie în alimentaţie nu ar trebui să depăşească 4-6 grame. Un regim „normal” cuprinde în general 12-15 grame de sare. În cazul insuficienţei renale, un exces de sodiu şi de apă poate provoca o retenţie de apă, responsabilă de apariţia hipertensiunii arteriale, de edeme sau chiar de o decompensare cardiacă.

Potasiul

Pacienţii afectaţi de tulburări renale elimină mai dificil potasiul. Or, un nivel ridicat de potasiu în sânge poate provoca tulburări de ritm cardiac. În unele cazuri, este deci necesară supravegherea aporturilor de potasiu. Deci, ai grijă să limitezi alimentele de tipul legumelor crude, leguminoasele, cartofii, chipsurile, ciocolata, nucile şi fructele. Fructele uscate sau conservate, bananele, avocado, pepenele, conţin mult potasiu.

Limitează proteinele

La debutul unei insuficienţe renale nu se recomandă consumul de peşte, de carne sau de ouă decât o dată pe zi. Asta, pentru a evita supraîncărcarea rinichilor cu deşeurile acestor alimente bogate în proteine. În cazul unei insuficienţe renale în fază avansată, consumul de proteine trebuie redus la 0,8 – 1,0 grame pe kilogram/corp/zi. Aportul cotidian al persoanelor sub dializă trebuie să fie de 1,2 grame pe kilogram/corp/zi.

Ce trebuie să bei

În faza de predializă, se recomandă un consum de lichide normal, atunci când persoana simte că îi este sete. În faza de dializă se pot bea până la 500ml în plus faţă de volumul de urină. Pacienţii anurici (care nu mai urinează) trebuie să limiteze aporturile. Trebuie să ştiţi că supa, îngheţata şi o mulţime de fructe şi legume (pepene, struguri, măr, portocală, roşie, salată) conţin deja o bună cantitate de apă.

Optează pentru grăsimile vegetale

Uleiul de măsline, de floarea-soarelui, de porumb şi de soia conţin grăsimi nesaturate benefice pentru inimă şi vasele sanguine. Peştii graşi permit prevenirea aterosclerozei vaselor.

Limitează consumul de fosfor

Fosforul este prezent în numeroase alimente: lapte, brânză, nuci, fasole uscată dar şi în băuturile carbogazoase sau bere. Prea mult fosfor în sânge secătuiesc oasele de calciu, făcându-le mai fragile. Poate apărea o calcifiere a articulaţiilor.

Suplimente alimentare

În cazul tratamentului cu eritropoietină, rezervele corporale de fier trebuie completate prin administrarea unor suplimente alimentare pe cale orală sau intravenoasă.

Fiecare pacient are nevoie de un regim alimentar diferit, în funcţie de severitatea deficienţei renale, de vârsta şi de motivaţia în a urma sfaturile dieteticianului.