Se consideră cazuri grave atunci când pacientul are  tensiunea peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar în acest caz  prevede, săptămânal, o zi de cruţare numai cu legume şi fructe, iar la persoanele obeze tratamentul se poate prelungi la 2-3 zile pe săptămână.

În restul zilelor se consuma o alimentaţie cu legume şi fructe, bogate în săruri de potasiu şi în vitamine, care scade colesterolul din ficat şi din vasele sanguine. Dintre legumele şi fructele proaspete se recomandă a se consuma zilnic usturoi, ceapă, praz, salată verde, leuştean, mazăre, fasole (păstăi şi boabe), tomate, ţelină (rădăcini şi frunze), sfeclă roşie, hrean, pere, pepene verde, banane etc. Acestea asigură o bună funcţionare a arterelor prin conţinutul ridicat în fibre, vitamine şi elemente nutritive.

Se mai  pot consuma supe de legume, carne de vită şi pasăre (fiartă sau rasol), peşte (de 3 ori pe săptămână) pentru conţinutul ridicat în acizi graşi de tip Omega-3 (mai mult în somon, macrou, ton), având efect de scădea  riscul de formare a cheagurilor de sânge pe artere şi de scădea  procentul de decese în rândul persoanelor care au suferit deja un infarct.

Se recomandă,  lapte degresat, iaurt, brânză de vaci, cartofi fierţi, pâine integrală fără sare, ulei vegetal, albuş de ou, bulion de legume, cereale germinate (grâu, secară, orz), pişcoturi crocante, fructe (proaspete, coapte, compoturi).
Sarea este contra indicată la masă şi alimentele bogate în sare (murături, afumături, preparate în saramură) trebuie ştiut că elementul sodiu reţine apa, iar volumul de sânge creşte spectaculos (hipervolemie), mărind presiunea asupra arterelor. Necesarul de sare (2-4 g/zi) se găseşte deja în legume, fructe, pâine, mămăligă, brânză, gustări crocante şi în cerealele consumate la micul dejun.

Este strict interzis mesele copioase şi consumul de grăsimi animale, care măresc riscul depunerii de colesterol pe pereţii arterelor, cu reducerea elasticităţii vaselor sanguine şi instalarea aterosclerozei. De asemenea, se vor scoate din alimentaţie carnea de porc, raţă, gâscă şi vânat, mezeluri, şuncă, afumături, prăjeli, produsele alimentare tratate cu azotat de sodiu sau cu glutamat monosodic, care produc o anumită aromă, peştele gras de crescătorie şi peştele afumat, organe, conserve de carne şi peşte, brânzeturi sărate, caşcaval, gălbenuş de ou, condimente iuţi, murături, măsline, dulciuri rafinate, snacks-uri, cafea, ceai negru, tutun, băuturi acidulate şi alcoolice, ape minerale sodate.

 Alimentaţie sănătoasă prevede ca, grăsimile animale să fie înlocuite cu uleiuri vegetale (de măsline, porumb, floarea soarelui presate la rece), iar gustul mâncărurilor se va armoniza cu lămâie, pătrunjel, mărar, coriandru, ceapă, usturoi, oţet astfel nu se va simnţi lipsa sarei.

 Nu este necesară imobilizarea la pat a bolnavului, dor în cazurile în care tensiunea este ridicată la valori peste 20 mm Hg pentru relaxarea organismului.

Se vor evita eforturile fizice şi intelectuale exagerate,  şi sporturile de performanţă, mai ales ridicarea de greutăţi mari, care pot creşte tensiunea până la riscul fisurării unui vas de sânge sau pierderea de sânge din nas (epitaxis), sângerarea în retină şi chiar un atac cerebral.

Este contra indicat expunere  timp îndelungat la soarele amiezii în cursul zilelor toride de vară şi nici nu va urca la altitudini prea mari.