În ultimii 50 de ani, creşterea nivelului de colesterol s-a aflat în corelaţie directă cu modificările profunde în alimentaţie, atât în ţara noastră, cât şi în exterior.

Se mănâncă prea multă carne, grăsimi de origine animală, dulciuri, cafea şi aditivi alimentari (E-uri). La acestea se adaugă un exces de tutun, alcool şi medicamente de sinteză chimică, pe un fond de stres şi de poluare a mediului de viaţă.

O dietă sănătoasă, cu un regim alimentar controlat, poate preveni o colesterolemie ridicată. O hrană sănătoasă înseamnă o reducere a nivelului colesterolului „rău“ şi implicit o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare.

În primul rând, o bună alimentaţie „anticolesterol“ impune o atenţie deosebită în consumul judicios al grăsimilor. Prin aceasta nu se va înţelege o interzicere totală a grăsimilor. În raţia zilnică, grăsimile trebuie să reprezinte aproximativ 15-20% din totalul caloriilor necesare organismului. Din acestea, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10%.

Alimente interzise

Alimentele cu grăsimi saturate care vor fi consumate cu restricţie sunt, cu mici excepţii, din surse animale: slănină, şuncă, untură, organe (ficat, creier, rinichi), carne grasă (de porc, vită, vânat, raţă, gâscă), mezeluri grase, salamuri, cremvurşti, parizer, hamburgeri, creveţi, sardele, crustacee.

Colesterolul din sânge creşte şi la consumul excesiv de frişcă, brânzeturi grase, unt, caşcaval, maioneze, gălbenuş de ou, plăcinte cu carne, prăjituri, ciocolate, produse de patiserie cu zahăr rafinat, îngheţate, băuturi îndulcite cu zahăr, alcooluri tari.

Unele dintre aceste preparate conţin cantităţi ridicate de colesterol: caviar - 440 mg%, ficat gras - 380 mg%, omletă - 350 mg%, unt - 250 mg%, pate din ficat de porc - 200 mg%, maioneze - 165 mg%, ceea ce impune reducerea sau chiar suprimarea lor din consumul alimentar.

Alimente recomandate

Alimentele cu grăsimi nesaturate şi cele sărace în colesterol sunt: fructele proaspete (mere, pere, portocale, lămâi, grapefruit, banane, caise, piersici, coacăze, afine, zmeură), fructe uscate (alune, nuci, migdale, smochine), legume crude (zarzavaturi), carne slabă (pui, curcan, viţel, peşte) preparată prin fierbere, supe de pui cu fidea, lapte degresat cu max. 1,5% grăsime, iaurt, caş, urdă, brânză dietetică de vaci, uleiuri vegetale (de floarea-soarelui, porumb, soia, rapiţă şi, mai ales, de măsline bogat în acizi graşi mononesaturaţi).

Sunt indicate şi pastele făinoase, cereale (pâine integrală şi de secară, chifle, griş, fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat).

La alimente se poate adăuga oţet de mere cu miere de albine, condimente care nu sunt iuţi, o ceapă crudă şi 2-3 căţei de usturoi (bogaţi în alicină cu rol în scăderea colesterolului din sânge şi a tensiunii arteriale).

Un pahar de vin roşu la masă

Consumul moderat de alcool poate duce la creşterea nivelului de colesterol HDL (bun). Vinul roşu (un pahar la masă) este sănătos pentru artere pe care le dilată, mărind afluxul de sânge către muşchiul inimii şi către alte ţesuturi. Vinul roşu conţine antioxidanţi de tipul flavonoidelor.

Statisticile din Occident arată că francezii sunt cei mai mari consumatori de grăsimi, dar, în acelaşi timp, ei sunt cel mai puţin atinşi de maladiile cardiovasculare. Acest paradox a fost explicat prin faptul că francezii consumă zilnic 2-3 pahare cu vin roşu (nu mai mult), care asigură o cantitate suficientă de antioxidanţi, respectiv de polifenoli, cu rol de neutralizare a radicalilor liberi şi de diminuare a riscurilor faţă de maladiile cardiovasculare.

Efecte de reducere a grăsimilor dăunătoare pot fi obţinute prin consumul de peşte, care scade vâscozitatea sângelui şi tensiunea arterială şi creşte nivelul colesterolului HDL (bun). Aceste efecte se pot realiza cu acizi graşi Omega-6 şi mai ales cu acizi graşi Omega-3 (din peşte gras şi seminţe de dovleac).

Tratamente fitoterapeutice

Se fac cu o serie de plante medicinale care au dovedit o mare eficacitate:

• anghinare (frunze uscate) din care se prepară o infuzie care se bea ½ dimineaţa, pe stomacul gol, iar restul cu 30 minute înainte de mese, după care urmează repaus la pat, culcat pe partea dreaptă;

• păducel (flori şi frunze uscate), din care se face infuzie (1 linguriţă la 200 ml apă clocotită); se beau 3 ceaiuri pe zi într-o cură de 3 săptămâni;

• mesteacăn (frunze uscate), pentru a face o infuzie concentrată (două linguri la 250 ml apă clocotită), la care se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu;

• păpădie (frunze) pentru infuzie, din care se beau 2-3 căni pe zi într-o cură de 2-3 săptămâni;

• pătlagină (frunze) pentru infuzie din care se bea câte o lingură la două ore.

Apiterapia recomandă toate formele de produse apicole: miere de albine, lăptişor de matcă, polen, tinctură de propolis.