Alcoolismul este o boala primară pentru că nu reprezintă un sindrom al unei alte stări de boala existente, ci poate cauza ea însăşi alte tulburări fizice sau psihice sau le agravează pe cele existente. În modul cel mai evident, alcoolismul ca boală poate fi recunoscut prin consecinţele intoxicaţiei, adică în leziuni ale ficatului, stomacului şi sistemului nervos central sau periferic, provocate de alcool.

Omul bea alcool din totdeauna. Probabil că a descoperit licoarea care îi ridica moralul sau îi mângâia amărăciunea imediat ce a deschis ochii asupra lumii. Alcoolul este considerat aliment şi folosit ca atare. Este însă şi un drog, care creează dependenţă consumatorului. Abuzul de alcool, permanent sau ocazional, precum şi dependenţa de alcool înseamnă alcoolism, adică boală. Fenomenul are implicaţii sociale grave. Alcoolismul este în sine o boală, care cauzează probleme psiho-emoţionale şi fizice. Acestea sunt efecte ale bolii, nu cauze, şi nu se pot rezolva decât prin tratarea eficientă a alcoolismului. Netratat, alcoolismul se agravează progresiv, până la nivele avansate de deteriorare, chiar dacă pot apărea între timp, perioade de remisiune (de revenire, prin abstinenţă). Alcoolismul are 4 faze:

-faza prealcoolică: obiceiul de a se relaxa cu băutură, cu tendinţa de a creşte cantitatea ingerată;
-faza prodromală: consumul, în secret, de alcool, gândire orientată mereu spre consum, apariţia sentimentelor de vinovăţie, "rupturi ale filmului";
-consumul prin constrângere: pierderea controlului! Deraierea totală în relaţiile sociale, accese de furie, gelozie, mila faţă de propria persoana, preocupare pentru asigurarea unor cantităţi suficiente, băutul de dimineaţa;
-faza cronica: decăderea personalităţii, tulburări cognitive. Individul bea împreuna cu persoane din medii sociale inferioare. Pierderea toleranţei la alcool, tremurături, stări de anxietate, stări de colaps.
Alcoolismul nu este vindecabil. Alcoolicul nu va mai putea niciodată să se întoarcă la detaşarea faţă de băutură pe care a avut-o înainte de a se apuca de băut, dar este tratabil. Prin încetarea consumului de alcool, cu ajutorul tratamentului medical, el poate fi oprit din evoluţie.

Din păcate tot mai mulţi ajung să cunoască unele forme ale beţiei şi din păcate tot la o vârstă mai fragedă. Tineri gustă băutura pentru că este la modă nu se gândesc la consecinţe fără alcool nici nu mai pot să îşi închipuie un chef. Dar ca norocul cei mai mulţi renunţă să mai bea după o mahmureală zdravănă de a doua zi.

Principalele metode de tratament sunt: dezintoxicarea, intervenţiile psihologice scurte, medicaţiile folosite în psihiatrie, medicaţiile repulsive (Disulfiram), medicaţiile de scădere a apetitului alcoolic (Naltrexone). Există şi terapii neconvenţionale, naturiste (cum ar fi "Fito-Antialcool", un produs din plante, se spune, ar stopa dependenţa organismului de alcool). Dar oricât sar lupta un medic să vindece un alcoolic fără ajutorul lui nu va putea să îl ajute ,tratarea alcoolismului se bazeză pe proverbul Te ajut să te poţi ajuta singur.