Stomatita catarală acută este cauzat de acţiunea unor agenţi fizici, chimici sau poate apăre în cursul unor boli .

Mucoasa cavităţii bucale prezintă leziuni de tip eritematos, este umedă sau uscată, de culoare roşie aprinsă şi acoperită cu un excedat seros sau seromucos. Uneori mucoasa gingiilor sângerează uşor. Stomatita catarală cronică este cauzată de agenţi infecţioşi, agenţi mecanici, chimici, avitaminoze, tulburări gastrointestinale. Leziunile sunt localizate în zona afectată, mai ales gingiile apar umflături, care pot acoperi dinţii.

 Stomatita şi gingina stomatită acută herpetică sunt cauzate de herpesul virus, dar pot să se declanşeze şi ca un simptom în cadrul pneumopatiilor acute virotice sau al unei stări gripale. Acest tip de stomatită este întâlnită la copilul mic.
Poate să apară  brusc, cu stare generală rea, febră 39-40 de grade Celsius, cefalee, hipersalivaţie, vărsături, pierderea poftei de mâncare, uneori meningism.Unrori debutul este insidios, copilul prezintă febră, nelinişte, iar după o zi sau două, apar leziunile bucale. La nivelul mucoasei bucale şi deasupra guri între nas ţi gură, apar mici placarde eritematoase, reliefate, pe suprafaţa cărora se dezvoltă vezicule mici cât o gămălie de ac, care au forma unor  buchete. Dacă, în faza incipientă, conţinutul veziculelor este clar, în următoarele zile devine opalescent, după care acestea se rup şi sunt înlocuite de eroziuni sau ulceraţii , foarte dureroase.

Leziunile erozive sau ulcerate se acoperă cu un excedat pseudo-membranos albicios sau cresc, iar apoi, se detaşează.
La sugarii mici, la care dinţii temporari nu au erupt, leziunile de gingivită acută sunt mai frecvente în perioada de debut şi precedă erupţia veziculelor.

Herpesul este transmisibil

Tabloul clinic descris mai sus este completat de limfoadenita submaxilară. Evoluţia bolii are un timp limitat, faza acută durează între 5-9 zile, durerile la nivelul cavităţii bucale scad după 2-4 zile, după care se vindecă complet  eroziunile şi ulceraţiile mucoasei bucale.
Tratament
În primul rând se face  izolarea copiilor de orice persoană care prezintă o leziune herpetică. Tratamentul simptomatic constă în combaterea febrei, dar sunt indicate şi spălături bucale sau gargară cu infuzie de muşeţel. În caz de suprainfecţie bacteriană se recomandă antibioticele.

Stomatita aftoasă

Stomatita aftoasă şi stomatitele aftoide este o inflamaţie acută,  difuză a mucoasei bucale, cu caracteristici cu leziuni ulcero-membranoase. Stomatitele aftoide cu alură primitivă apar la persoane alergice, după ingestia de nuci proaspete, brânză, salam, iar agentul etiologic este herpes virusul. În formele secundare, sunt vinovaţii factorii infecţioşi (streptococi, virusul febrei aftoase) şi factori toxici, dintre care câteva metale (bismut, mercur, arsenic), medicamente (antibiotice, sulfamide), lipse vitaminice, hemopatiile maligne.
La nivelul mucoasei bucale, linguale şi a palatului sunt găsesc afte foarte dureroase. Aceste afte arată ca nişte vezicule care se sparg repede, lăsând ulceraţii mici, rotunde, profunde, cu margini drepte, acoperite de un depozit fibros şi înconjurate de o zonă inflamatorie. În faza incipientă, leziunile sunt în număr foarte mic, dar apoi se pot înmulţi. Gingiile sunt inflamate şi uşor sângerânde. Evoluţia acestor elemente durează între 8-10 zile. Leziunile nu sunt urmate de cicatrici, dar pot recidiva. Tratamentul este simptomic.

Candidoza orală

Candidoza orală este o infecţie micotică a mucoasei bucale, de obicei inofensivă, produsă de candida albicans. Apare mai frecvent la nou-născuţi şi prematuri. La sugari şi la copiii mici, apariţia infecţiei este favorizată de igiena incorectă  a cavităţii bucale, de deficienţele imunitare, de bolile debilitante sau de tratamentele prelungite pe cale orală. Candidoza orală parcurge  trei stadii: stadiul eritematos al mucoasei; stadiul de dezvoltare a unor puncte mici, de culoare albă, aderente de mucoasa roşie şi netedă; stadiul de conglomerare a punctelor în pete, care devin de un alb mat şi care se transformă în depozite pseudo-membranoase de 1-2 mm grosime, a căror culoare devine alb-cenuşie murdară. Ştergerea depozitelor cu ajutorul unui tampon de vată scoate la iveală o mucoasă intens eritematoasă, descuamată şi sângerândă, pe care apoi reapar depozitele pseudo-membranoase.

Candidoza mucoasei bucale neglijată se poate extinde la faringe, mucoasa eso-gastrică şi chiar la arborele respirator.

Tratamentul este profilactic şi curativ.
Măsurile profilactice presupun o igienă riguroasă a nou-născuţilor, a prematurilor, a malnutriţilor şi a copiilor bolnavi (sterilizarea tetinelor, biberoanelor, linguriţelor), precum şi o hidratare corespunzătoare a acestor categorii de copii. Pentru a putea trata corect este nevoie să consultaţi medicul.

 Trebuie avut în vedere faptul că orice leziune apărută la nivelul cavităţii bucale ce însoţeşte de alterarea stării generale, imposibilitatea copilului de a se alimenta, creşterea temperaturii până în jurul valorii de 40 de grade Celsius. Este indicat să consultaţi medicul, care va putea diagnostica boala şi va recomanda tratamentul curativ al acesteia.