Multă lume cu siguranţă cunoaşte termenul de „varice”, care, de fapt, înseamnă umflarea unor vene, de regulă cu localizare pe membrele inferioare, însă varicele esofagiene se referă la dilatarea venelor din partea inferioară a esofagului (esofagul fiind parte a tubului digestiv care uneşte faringele şi stomacul).

În esofag sunt vene care fac legătura între venele ce transportă sângele la ficat şi vena cavă inferioară. Dilatarea acestor vene are loc din cauza creşterii presiunii intravenoase, hipertensiunea portală. Varicele esofagiene pot apărea în diferite boli care au la bază decompensarea hepatică (alteraţia cronică a stării ficatului), şi anume ciroza de diferite etiologii, insuficienţă cardiacă dreaptă, sindromul Budd Chiari, sarcoidoza şi altele.

Manifestări simptomatice şi diagnosticare Varicele esofagiene nu se manifestă simptomatic decât dacă se rup şi sângerează, şi atunci pericolul apare din cauza hemoragiei, putând pune în pericol viaţa pacientului. Pacientul cu ruptură de varice esofagiene acuză: greaţă, oboseală extremă, transpiraţii, ameţeală, durere în capul pieptului, vărsături cu sânge curat sau digerat (în zaţ de cafea). Evacuarea sângelui prin scaun, sânge proaspăt, cheaguri sau sânge digerat, melenă (scaun moale, negru şi urât mirositor), poate apărea la mai multe ore după sângerare şi poate continua chiar 48 de ore după oprirea sângerării.

Diagnosticarea pacienţilor cu varice esofagiene se face prin endoscopie digestivă superioară sau chiar examen radiologic cu bariu, la pacienţii suspecţi şi cu boală hepatică decompensată, şi la pacientul cu boală hepatică cunoscută. În funcţie de mărimea lor, varicele esofagiene se clasifică în patru clase (de la unu la patru), iar cele din clasa a patra sunt cele mai mari, cu riscul cel mai mare de rupere şi de aceea acestea trebuie urmărite endoscopic periodic. Urmărirea periodică a varicelor esofagiene trebuie făcută de medicul specialist.

Tratament

Ca tratament pentru varicele esofagiene, urmărim mai multe ramuri: în primul rând tratamentul medicamentos, în al doilea rând regimul alimentar care înseamnă fără abuz de medicamente şi fără alcool. Şi, nu în ultimul rând, supraveghere periodică endoscopică. Bolnavul nu trebuie să mănânce mult seara ori să se culce imediat după cină. Nici nu are voie să ridice greutăţi seara. Înainte de culcare, el trebuie să-şi pună capul mai sus pe perne. Varicele esofagiene se pot lega cu ajutorul endoscopului, evitând spargerea lor, sau ele se pot scleroza injectând în ele alcool sau diverse substanţe sclerozante. De reţinut că în cazul varicelor esofagiene rupte, tratamentul se face în serviciu de urgenţă, prezentarea rapidă într-un serviciu medical competent putând salva viaţa bolnavului.

Tratamentul varicelor esofagiene ce au produs o hemoragie presupune reanimarea pacientului şi transfuzii, hemoragia fiind oprită fie prin compresie cu o sonda cu balonaş gonflabil, fie prin sclerozare endoscopică. Dacă aceste măsuri eşuează se va proceda la o intervenţie chirurgicală de urgenţă. Tratamentul preventiv al hemoragiei consta în administrarea de medicamente betablocante, fie în sclerozarea endoscopică a varicelor. În cazul în care metodele anterioare nu au dat rezultate (nu au oprit hemoragia)se poate interveni chirurgical. Se leagă varicele după deschiderea abdomenului, asociindu-se uneori şi anastomoze între unele vene, care să prevină reapariţia varicelor.

Citeste mai departe:

De ce ai dureri in capul pieptului?
Atac de panică. Primul ajutor
Parazitoza: oxiuroza, limbricii, giardoza