Carbohidraţii sunt substanţele nutritive care influenţează cel mai mult nivelul glicemiei.
Măsurarea carbohidraţilor în dietă din diabet ajută la menţinerea glicemiei la un nivel corespunzător care împiedică apariţia complicaţiilor.
Pentru o cunoaştere cât mai precisă a alimentelor bogaţi în carbohidraţi, măsurarea acestora şi planificarea meselor trebuie consultat un nutriţionist.

    Un medic american a început să studieze modul în care alimentele bogate în carbohidraţi modifică nivelul zahărului din sângele bolnavilor de diabet.
Ce a descoperit a şocat lumea ştiinţificăi: alimentele cu amidon în ele ridicau nivelul zahărului dramatic, în timp ce altele ce conţineau zahăruri aveau un efect insignifiant.
Acest medic a făcut o scală al indicelui glicemic ce pur şi simplu organiza alimentele pe baza efectului avut de ele asupra nivelului zahărului din sânge.
Indicele glicemic poate lua valori de la 0 la 100, glucoza fiind punctul maxim de referinţă. Celelalte alimente au fost comparate cu ea.

     Alimentele cu indicele glicemic scăzut sunt: alune, iaurt degresat, cireşe, graphfuit, arpăcaş, fasolea neagră, paste integrale, mere, pere, roşii, mazărea cu bobul mic, piersici, portocale, macaroane. morcovi, kiwi, banane, porumb.

     Alimente cu indicele glicemic moderat sunt: cartofi fierţi, miere, biscuiţi digestivi, pizza, băuturi acidulate, ananas, pepene galben, stafide, pâinea integrală.

     Alimente cu indice glicemic ridicat sunt: pireu, pâine albă, pepene roşu, cartofi prăjiţi, bomboane, prăjituri, cereale de porumb, orez alb, pop corn.

    Măsurarea carbohidraţilor este metoda recomandată pentru planificarea meselor la o persoană cu diabet zaharat. Măsurarea carbohidraţilor înseamnă însumarea cantităţii de carbohidraţi din alimente. Repartizarea carbohidraţilor corespunzător la fiecare masă previne hiperglicemia postprandială (nivel crescut al glicemiei după masă), deoarece carbohidraţii influenţează glicemia mai mult decât alte substanţe nutritive. Toate tipurile de carbohidraţi determină creşterea glicemiei.

Alimentele bogate în carbohidraţi sunt: fructe, legume, lapte, iaurt, făinoasele şi dulciurile.

Metode pentru coninţerea carbohidraţilor constant pot fi: mese la ore fixe, trei mese principale cu conţinut mare de carbohidraţi consumate la aceaşi ore, prepararea a mai multe porţi de mâncare şi păstrarea pentru mesele următoare.
Consumul unor porţii standard de alimente care conţin proteine: alimentele care conţin proteine (carnea şi brânză) reprezintă o componentă importantă a unei diete echilibrate.
Restricţia consumului de grăsimi: o dietă echilibrată conţine o cantitate redusa de grăsimi; este necesar consultul unui nutriţionist pentru a stabili cantitatea de grăsimi ce pot fi consumate. Calcularea fiecărui gram sau porţie de carbohidraţi: nutriţionistul ajută persoana respectivă să stabilească ce cantitate de carbohidraţi este necesara pentru fiecare masă sau gustare, incluzând şi dulciurile.
Consumarea unor unitaţi glucidice (UG) de carbohidraţi din alimente: fiecare porţie sau unitate glucidica (UG) contine aproximativ 15 grame de carbohidraţi; alimentele care contin carbohidraţi nu trebuie cântărite sau măsurate de fiecare dată, însă la început cântărirea sau măsurarea alimentelor care conţin carbohidraţi ajută la deprinderea persoanei cu cantitatea din fieecare aliment care reprezintă o unitate glucidică (UG) de carbohidraţi.
Pentru a şti perfect cum să măsuraţi carbohidraţi cel mai sigur mod de a învăţa este să vă sfătuiţi cu un nutriţionist după care sigurat o să vă descurcaţi şi singuri.