Persoanele atinse de această boală au nevoie, în mod obligatoriu, de suportul fizic şi moral al familiei, devenind complet dependente de unele persoane pentru îngrijire permanentă, de zi şi noapte.

Bolnavii prezintă unele dereglări grave de comportament, cum ar fi:

• alegerea greşită a ţinutei vestimentare în funcţie de condiţiile din zi;
• nerespectarea ordinei la îmbrăcare şi la încheierea nasturilor;
• modul anormal de alimentaţie şi de folosire a tacâmurilor;
• tulburări grave de limbaj cu semne de afazie (folosirea greşită a cuvintelor până la tăcere încăpăţânată şi muţenie);
• apatie cu stare de indiferenţă faţă de activităţile din jur;
• semne de aplaxie, cu tulburări de mers şi de echilibru, până la paşi târşâiţi, datorită atrofierii muşchilor;
• teamă de singurătate şi de întuneric;
• uitarea numelui celor din familie, a datelor calendaristice, dificultăţi de calcul în operaţii aritmetice simple şi reducerea vocabularului la câteva cuvinte;
• incontinenţă urinară şi de scaun.

Adesea apar crize convulsive şi dorinţa de vagabondaj, cu plecări de acasă în necunoscut fără a-şi aminti adresa locuinţei. Persoanele angajate pentru asistenţă permanentă trebuie să fie „tari“, să facă faţă multor probleme de natură psihologică, emoţională, socială şi economică. Aceste persoane se vor ataşa, cu toată dragostea de bolnav şi vor urmări bine simptomele acestei boli, pentru a interveni la timp, întrucât orice întârziere ar putea avea efecte grave. Se exclude internarea în spitale, întrucât bolnavul va fi puternic traumatizat într-un cadru nou de viaţă şi cu persoane total necunoscute.

Ce măsuri se pot lua?

În primul rând se va urmări respectarea unui program de antrenare permanentă a memoriei, atenţiei şi gândirii, printr-o gimnastică a minţii, care menţine creierul activ. Bolnavul va fi îndemnat să se implice mai mult în viaţa cotidiană şi să exercite activităţi recreative, intelectuale, fizice şi sociale, care vor întârzia evoluţia bolii, indiferent de gradul de şcolarizare anterioară sau de profesia exercitată. În aceste activităţi se includ lecturile din orice domeniu, studiul limbilor străine, dezlegarea cuvintelor încrucişate. Urmează îndemnul de a comenta evenimentele curente, subiectul cărţilor citite şi a filmelor vizionate la TV. Prin repetiţii se va asigura consolidarea în memorie a noilor evenimente şi informaţii, implicând astfel neuronii din creier să sintetizeze noi proteine şi acizi nucleici, cu rol de transmiţători. După efectuarea unor exerciţii fizice timp de 30 de minute, de cel puţin două ori pe săptămână, combinat cu mersul zilnic pe jos, minimum 3 km, este binevenit un program de masaje şi băi generale, terminate cu un somn adânc şi odihnitor, care să permită recuperarea multor amintiri pierdute.

Un tratament creat de cercetătorii britanici citaţi de BBCNews ar putea reprezenta o nouă şansă în tratarea bolii Alzheimer. Potrivit cercetătorilor de la Academia Naţională de Ştiinţă, medicamentul, aflat încă în stadiu de cercetare, a fost intitulat CPHPC.

Tratamentul împotriva Alzheimer acţionează prin eliminarea unei proteine din sânge, despre care se crede că joacă un rol extrem de important în apariţia maladiei. Studiile realizate de specialiştii de la Colegiul Universitar London au arătat că această proteină dispare de la nivelul cerebral în cazul pacienţilor bolnavi de Alzheimer, cărora le-a fost administrat medicamentul aflat în fază experimentală timp de trei luni. În prezent, se plănuieşte extinderea cercetărilor pe o perioadă mai mare de timp. Proteina responsabilă de apariţia Alzheimer este prezentă atât în plăcile cât şi în fibrele nervoase de la nivelul creierului bolnavilor cu Alzheimer. Potrivit specialiştilor, aceste proteine sunt responsabile de îmbolnăvirea celulelor sănătoase.

Avantajele noului tratament împotriva Alzheimer constă în faptul că medicamentul nu este distrus în momentul în care ajunge în interiorul organismului şi are o acţiune specifică, el neinteracţionând cu alte celule alte corpului, reducându-se, în acest fel, riscul producerii unor efecte secundare. Cercetările au arătat că în urma folosirii medicamentului şi implicit a eliminării proteinei responsabile de apariţia Alzheimer de la nivel cerebral, pacientul nu a înregistrat niciun efect secundar. Deşi cele trei luni de monitorizare şi tratament a pacienţilor nu au fost suficiente pentru a se observa toate beneficiile clinice, în această perioadă nu s-a constatat vreo deteriorare a sănătăţii bolnavilor.