Diareea acuta se defineşte clinic ca o emitere prea frecventă de mase fecale prea lichide, care duce la pierdere de apă. Cauzele principale a diareei acute este infecţioasă provocate de : Bacterii - Shighela, Salmonela, E.coli, Campilobacter jejuni, Stafilococul auriu, Iersinia enterocolitica, vibrionul holeric.
Virusuri - Rotavirus, Adenovirus, Astrovirus, Coronavirus, Calcivirus, Cytomegalovirus.
Paraziţi - Criptosporide, Lamblia, E.histolitica, Isospora beli, Microsporide.

Diareea bacteriană: diaree secretorie - cu germeni toxigeni; enterotoxina cauzeaza o secreţie abundentă de apă şi electroliţi; - cu germeni enteroaderenţi la suprafaţa mucoasei ce produc o atrofie a vilozităţilor şi tulburări funcţionale a enterocitelor.

Diareea virala: virusurile cauzează modificări morfologice nespecifice ale mucoasei duodeno-jejunale.

Diareea parazitara: cu Giardia lamblia (atrofie vilozitara şi deficit de IgA), cu Entamaeba histolytica (rectocolită acută mucosanguinolentă), cu Criptosporidii - distructie epiteliala la copii imunodeprimaţii.
Diareea acuta prezintă doua riscuri majore: deshidratarea şi denutriţia (refuzul alimentar şi scăderea în greutate a copilului). În toate situaţiile, este absolut obligatorie prezentarea de urgenţă la medic (atunci când scaunele sunt modificate din punctul de vedere al aspectului, consistenţei, mirosului şi numărului peste 7 scaune apoase pe zi. Diagnosticul cauzal este stabilit ca urmare a efectuării unor investigaţii medicale - coprocultura, investigaţii serologice, virusologice. De multe ori, în astfel de situaţii este necesara spitalizarea copilului (este de preferat să fie spitalizat însoţit de mama sa). Tratamentul, din păcate, poate necesita şi perfuzii (dacă există vărsături persistente).

Diareea poate aparea şi în cadrul unor boli respiratorii sau din sfera O.R.L., mai ales la sugari.
Câteva sfaturi orientative în cazul unei dieree uşoare la copilul peste un an, fără vărsături. În primele ore regimul alimentar trebuie alcătuit din lichide. Cel mai indicat este sa începeţi cu . Sauceaiuri neindulcite (sau indulcite cu zaharină ori foarte puţin zahăr: o linguriţă de zahăr la 100ml de ceai) de mentă, muşetel, sunătoare, Apoi se adauga: zeama de orez (exista in farmacii un produs special); supe de morcovi sau zarzavat strecurate si normal sarate.

Cantitatea de lichide administrata trebuie sa ajungă la 110-120ml/kg/zi în vederea refacerii pierderilor de apă. Se suprimă laptele pentru căteva zile. Nu se recomandă simptomatice antidiareice. Treptat regimul se lărgeşte: supe de zarzavat pasate, supă de orez pasată, brânză proaspătă de vaci, carne slabă tocată (perişoare sau chiftele fierte în apă), pâine albă prăjită, paste făinoase bine fierte, suc de fructe (în cazul în care copiii au alimentaţia diversifiocată).

Toate acestea sunt numai sfaturi orientative. Dacă copilul dumneavoastră prezintă scaune diareice, apelaţi la medic. La vârste mici, diareea poate evolua rapid spre complicaţii grave.Şi în nici un caz să nu daţi antibiotice la copii fără permisiunea medicului.