În Germania , aproximativ 15 milioane de persoane suferă de o formă a acestei boli, care necesită tratament, cartilajul trage în jos, rosturile dintre oase. În mod normal , acest cartilaj, acoperă oasele cu un strat protector neted şi permite deplasarea fără probleme mai comune.

   „Cartilajul este ca o perină absorbantă a şocului, în circulaţie „ spune Joachim Grifka profesor pentru ortopedie si director de la Clinica Univarsitară din Regensburg. Din moment ce el nu are nici un vas de sânge, este hrănit de lichidele sinoviale. Acesta acţionează printr-o gestiune regulată de încărcare şi descărcare.” Datorită unor greutăţi sau lipsei de exerciţiu, există o presiune continuă asupra cartilajelor şi din acest motiv nu sunt bine hrănite şi degenerează. În cele din urmă, oasele se freacă între ele şi din acest motiv se formează fisuri osoase şi creşte deformarea lor.”

    „Uzura respectivă poate apărea în orice loc” zice Grifka, dar cea mai mare parte apare la articulaţiile picioarelor, a cărei uzuri este mai strâns legată de stres. În special persoanele mai învârstă suferă de schimbări dureroase, şi statistica ne arată că femeile întâlnesc acstă boală mai des decât bărbaţii. „ După instalarea menopauzei, după vârsta de 55 ani, apare mult mai des osteoartrita pe genunchi sau articulaţiile degetelor.” spune Siegfried Gotte, chirurg ortopedic, mult timp a fost preşedintele Asociaţiei Profesionale a Specialiştilor în ortopedie şi Traumatologie.

    Pe lângă afecţiunile legate de vârstă sau de uzură, mai sunt şi alte efecte asupra genunchilor care pot provoca diformităţi, cum ar fi osteoratrita la genunchi. Aceşti factori de risc pot fi leziuni sau fracturi osoase. Aceste afecţiuni pot apărea mai ales la sportivii profesionişti. Artrita apare la sportivi tineri, de obicei după o leziune la genunchi cu afectarea cartilajului. Sporturile extreme sunt o altă povară excesivă care duc la degenerarea articulaţiilor.

  „ Este esenţială pentru pacient evaluarea în timp util a problemei de către un specialist. Acesta poate ajuta în mod corespunzător la atenuarea şi reducerea influenţelor dăunătoare” a declarat Goette. În primul rând trebuie clarificate unele aspecte referitoare la modul de viaţă al pacientului : dacă există riscuri asupra genunchiului la locul de muncă sau prin intermediul activităţilor sportive? Dacă există un alt pacient în familie cu acestă boală ? Clasificarea în stadiul de gravitate a boli se bazează nu doar pe întrebări dar şi pe un examen radiologic, artroscopie şi după caz un RMN.

    Pacientul trebuie săî realizeze însă că osteoartrita nu se poate vindeca, chiar dacă se face multă publicitate la unele medicamente, şi unii medici le prescriu cu mare drag, nici unul nu va reuşi să restabilească cartilajul distrus. „ Cu nici un medicament nu se poate reface cartilajul „ spune Goette. Dar este adevărat că prin medicaţie şi fizioterapie se pot ameliora simptomele şi întârzia procesul bolii.

   „ Schimbul modului de viaţă şi reducerea greutăţii corporale sunt cei doi piloni de tratament în cazul artritei, a declarat Joachim Grifka. Pentru ca durerea să treacă sportivi trebuie să renunţe la activitatea lor fizică, sportul poate agrava simptomele.

   Gotte recomandă fizioterapie pentru a stabiliza muşchii, dar şi gimnastică medicală sau sporturi uşoare ca înnotul, mersul pe jos sau alte mişcări uşoare. Articulaţiile ar trebui să fie mişcate în fiecare zi, mai ales între perioadele dintre atacurile acute de durere, de asemenea şi căldura face bine la articulaţii, dar în timpul fazelor dureroase sfatul medicului este să se stea departe de căldură.

  Există două medicamente în terapia osteoartritei care sau dovedit eficiente : preparatele din acid hialuronic injectabile şi glucozamina sub formă de comprimate. Acidul hialuronic este injectat direct în zona afectată, condroitina sau glucozamina reduce iritarea. Pentru episoadele dureroase se pot folosi medicamente anti-inflamatorii cum sunt ibuprofenul sau diclofenacul.

   “În cazul în care uzura cartilajului este foarte avansată, nu ajută doar operaţia„, explică Joachim Grifka. În cazul artrozei de stadiul II şi III, când defectele cartilajului sunt superficiale se recomandă artroscopia. Măsura absolută în cel mai rău stadiu al bolii este înlocuirea artificială a cartilajelor. Cu toate acestea , Grifka este tot mai îngrijorat de numărul tot mai mare a genunchilor şi şoldurilor artificiale.

  Există o nouă metodă de tratament la care pot spera pacienţii cu osteoartrită : transplant cu celule de cartilaj. Procedura este utilizată în mod curent , printre altele la Spitalul Universitar de Ortopedie din Regensburg. Această metodă poate fi utilizată numai pentru defecte de cartilaj localizate la genunchi şi la gleznă. De aceste metode pot beneficia sportivii a căror cartilaj a fost afectat de încărcare unilaterală sau de supraâncărcare, precum şi tinerii sănătoşi care au suferit un accident şi au rămas cu aceste probleme de cartilaj.

  Procedurta constă în îndepărtarea prin artroscopie a unei bucăţi sănătoase de cartilaj, care este izolat şi cultivat într-un laborator. În acestă bancă de ţesuturi se creşte o autogrefă condrocitară. Această autogrefă se cultivă în aproximativ 4 săptămâni.

  În a doua operaţie se elimină ţesutul deteriorat de cartilaj. După acestă procedură să aşează ţesutul nou cu celule de cartilaj. După şase luni se poate folosi genunchiul normal, pacientul poate face sport şi poate rula dinamic cartilajul.

  “ Cu ajutorul transplantului de cartilaj, sportivii pot fi trataţi cu succes şi se pot recupera uşor, pot ajunge din nou la performanţele atletice obişnuite „ Spune Joachim Grifka, directorul Spitalului Universitar Ortopedic. Rata de succes al acestei proceduri este de 90 la sută.