Insuficienţa aortică consta în refluarea sângelui din aorta în ventriculul stâng în diastola.
Cauzele sunt multiple. lnsuficienţa aortică poate fi consecutiva unui reumatism articular acut: foarte frecvent în ţările în curs de dezvoltare, acesta tinde să apară mai rar în ţările industrializate.
Printre alte cauze, se reţin endocardita bacteriana (infecţie microbiana ce afectează direct valvula), disecţia aortică (sângele pătrunde în mod anormal în grosimea peretelui aortic, pe care-l separă în doua straturi),anevrismul aortei iniţiale.
Ca urmare a insuficientei aortice, ventriculul stâng primeste în diastola sânge atât din atriul stâng, cât si sânge regurgitat din aorta. Apare hipertrofia ventriculara excentrică care va duce în final la insuficienta ventriculară stânga - creşterea presiunii telediastolice în VS se va repercuta retrograd pe atriul stâng şi sistemul pulmonar ("mitralizarea" insuficientei aortice). În evoluţie apare astfel şi insuficienta cardiacă dreaptă.
Regurgitarea aortica duce la scăderea debitului bătaie (cu scăderea fluxului coronar diastolic) şi la apariţia unui sindrom circulator hiperkinetic, cu creşterea consumului de oxigen miocardic. Se explica astfel tendinţa spre angina a pacienţilor cu insuficienta aortica.   Insuficienţa aortică poate să nu cauzeze nici un simptom: uneori, în cursul unui examen medical de rutină, medicul aude un suflu diastolic (zgomot anormal perceput in timpul diastolei, în cursul fazei de relaxare, după al 2le-a zgomot) puţin intens la inimă în stânga Inima compensează refluxul de sânge în ventriculul stâng muncind mai puţin.
Ea se hipertrofiază şi se dilată progresiv, dar, atunci când capacităţile ei de adaptare sunt depăşite, forţa ei contracţiile se micşorează şi apar semnele insuficienţei cardiace stângi.
Printre factori de risc în insuficienţa aortică se număra: - defecte congenitale, ca şi valva uni- sau bicuspidă - vârsta înaintată - sexul masculin - antecedente familiale.  Vârsta, bolile de ţesut conjunctiv, hipertensiunea arterială, bolile autoimune şi sifilisul cresc riscul de dezvoltare a anevrismului de aorta,, ceea ce duce la creşterea riscului de insuficientă aortică.
Se recomandă consultul medical de specialitate în momentul în care apar următoarele simptome: sincopa, angina pectorală sau dispneea. Medicul va decide dacă sunt probleme de valvă aortică sau alt gen de probleme cardiace acuta. Insuficienţa de valva aortica survine în mod subit cu dispnee severa, tahicardie şi ameţeală. Aceasta este considerata o urgenţă medicală şi trebuie chemat un serviciu de ambulanţă. După stabilirea diagnosticului, trebuie consultat un medicul cardiolog, care este specializat în boli cardiace. Acesta va monitoriza evoluţia bolii şi va hotărâ dacă şi când este necesara înlocuirea valvei. Prin tratamentul precoce al bolii, se poate întârzia cu ani de zile necesitatea înlocuirii chirurgicale a valvei.
Dat fiind faptul ca orice valvă artificială se va distruge şi va trebui re înlocuită, prin tratamentul precoce va scădea numărul de intervenţii chirurgicale în acest sens. Prin examinările realizate de către medic, acesta va determina dacă este vorba sau nu despre o insuficientă aortică şi dacă aceasta este acută sau cronică. Atunci când insuficienţa aortică este minima sau moderată si fără simptome, nu este necesar nici un tratament.
O simplă supraveghere cardiologică se impune. Bolnavul trebuie să urmeze un regim hiposodat (fără sare sau cu cantitate mică de sare), să diminueze eforturile fizice, sa aibă un ritm de viaţă mai ordonat. Atunci când insuficienţa aortică este importantă, prezentând simptome sau dovedindu-se evolutivă, tratamentul impune o înlocuire a părţii deficiente a aortei printr-o valvă mecanică sau o proteza.