Angina pectorală boală care se caracterizează prin dureri în regiunea inimii şi prin accese de asfixie şi care se datorează unor alterări funcţionale sau anatomice ale arterelor coronariene.
Angina pectorala, numita mai nou angor, este o boala foarte întâlnită în tările dezvoltate. Ea se manifestă printr-o durere puternică, ca o bară primită în piept. Durerea poate să radieze şi să se prelungească în umăr, spate, braţul stâng sau chiar maxilarul inferior. Originile acestei dureri ţin de o problema a inimii, care este insuficient irigată cu oxigen.
Angina pectorală poate să fie de două feluri: angină pectorală stabilă şi angină pectorală instabilă. Angina pectorală stabilă este caracterizat prin apariţia durerii în timpul unei activităţi fizice ca apoi durerea să dispare la oprirea efortului sau sub efectul trinitrinei.
Angina pectorală instabilă aceasta forma este mai gravă, putând precede infarctul de miocard. Ea corespunde unei ruperi de placă de aterom. Aceasta placă rupta poate astupa artera, formând un cheag de sânge. cărui principali factori de apariţie sunt vârsta, sexul (angorul e mai tardiv la femei), hipertensiunea arteriala, diabetul, obezitatea, hipercolesterolemia, tabagismul şi ereditatea.
Diagnosticul se pune în urma unei electrocardiogramă făcut în timpul dureri urmată de proba la efort pe bicicletă sau pe covorul rulant (care poate declanşa simptomul dureros), scintigrafia miocardică şi coronarografia. Pacienţii care suferă un atac brusc de angina sunt sfătuiţi să întrerupă imediat activitatea declanşatoare a durerii (de obicei, angina apare la eforturi fizice intense, după mese copioase sau în timpul expunerii la temperaturi ambientale deosebit de scăzute) şi să sune la serviciul de Ambulanţă, deoarece angina pectorală poate fi prima manifestare a unui infarct miocardic acut. Mestecarea unui singur comprimat de aspirină s-a dovedit a fi eficientă în a preveni eventualele complicaţii ale anginei.
În cazul pacienţilor diagnosticaţi deja cu angina pectorala, care nu sunt, deci, la prima criză de acest gen, recomandările includ: încetarea oricărui tip de activitate şi administrarea imediata de nitroglicerina sublingual sau spray. Dacă criza totuşi nu cedează atunci trebuie chemat ambulanţa de urgenţă pentru a preveni unele complicaţi. În spital pacientul va fi supus la mai multe teste în urma căruia pacientul va fi pus sub observaţie atentă a evoluţiei acuzelor clinice ale pacientului, iar medicaţia administrata este specifica fiecărui pacient in parte, în funcţie de antecedentele medicale şi istoricul natural al bolii.
Angioplastia este un procedeu invaziv de tratament, rezervat pacienţilor a căror simptomatologie nu este ameliorată de tratamentul medicamentos maximal şi care prezintă factori de risc ce le cresc şansele de a dezvolta un infarct miocardic în viitorul apropiat.
Mijloacele moderne de angioplastie permit şi recuperarea materialului ce a obstruat lumenului (tromb, placa de aterom), împiedicând astfel trecerea lui in torentul sangvin şi prevenind astfel aparitia unor viitoare complicatii: obstrucţii pe vase cu diametru mai mic sau chiar trombembolism pulmonar.
Bolnavi de angină pectorală sunt sfătuiţi să facă controale medicale periodice pentru a vedea starea de sănătate a pacientului efectuarea de investigaţii de specialitate sau internarea într-o unitate medicala pentru o reevaluare amănunţită.