Anexita
Bolile genitale ale femeilor sunt din ce in ce mai frecvente iar anexita este una dintre ele. Anexita reprezintă o inflamaţie a trompei dar şi a ovarului. Când medicul vorbeşte despre termenul de boală inflamatorie pelvină este de fapt vorba despre un termen general folosit pentru o infecţie acută, cronică sau recurentă a trompei şi ovarului cât şi a structurilor din vecinătate. Termenul fiind mai vag, ar trebui să fie înlocuit cu unul mai specific care să cuprindă organul exact care este afectat.
Care sunt cauzele apariţiei anexitei?
Infecţiile pelvine provoacă de cele mai multe ori anexita şi se realizează datorită unei flore mirobiene mixte alcătuite din gemeni aerobi şi germeni anaerobi. În multe cazuri sunt identificaţi doar gemenii aerobi în timp ce bateriile anaerobe se observă în cazurile mai avansate. Bacteriile implicate sunt:
- streptococ grup B
- stafiloccoc
- peptostreptococ
- bacteroides
- E. coli
- N. gonorrhoeae, etc.
Cum se răspândesc?
Există 3 tipuri prin care microbii ajung să infecteze zona respectivă:
- prin contiguitate- de la flora vaginală merg spre endometru apoi la mucoasa salpingiană şi ajung în peritoneu. Aceasta este cea mai frecventă posibilitate de pătrundere a germenilor şi se localizează la nivelul mucoasei salpingiene sau la uter determinând inflamaţia purulentă a trompelor, a endometrului sau a peritoneului.
- prin limfă- mai ales dupa naştere
- prin sânge- este mai rară situaţia, se întâmplă de exemplu în tuberculoză.
Reunoaşterea cât mai rapid a acestei infecţii şi punerea tratamentului corect este necesară pentru a nu reveni boala şi să afecteze şi apartul reproductiv.
Factorii ce pot influenţa apariţia anexitei sunt:
- menstruaţia
- contactul sexual
- examinări clinice repetate.
De câte tipuri este anexita?
Anexita se prezintă sub 2 forme: anexita acută şi anexita cronică, iar cea mai frecvent întâlnită fiind cea acută.
Anexita acută este un diagnostic care de cele mai multe ori este folosit greşit. Simptomele pe care le auză bolnava sunt:
- durere la abdomen în partea de jos şi chiar iradiază spre şold care debutează brusc sau uneori după menstruaţie. La început această durere are un caracter ca şi de olică iar mai târziu devine permanentă
- febră- aproximativ peste 38 gr Celsius
- greaţă, uneori împreună cu vărsături
- durere de cap.
Medicul când examinează pacienta observă o sensibilitate la nivelul abdomenului fără să se simtă o formaţiune de tumoră. Uneori abdomenul poate fi mărit în volum din cauza parezei intestinale care este doar temporară. Local paienta prezintă o surgere abundentă numită leucoree şi o inflamaţie a glandelor uretrale şi Bartholin.
Care sunt analizele ce trebuie făcute?
- hemograma (preluarea de sânge şi analizarea ei)
- VHS-ul este mărit
- sumarul de urină
- urocultura pentru evidenţierea bateriilor
- examenul leucoreei
- extragerea lichidului din peritoneu
Astfel diagnosticul pentru anexita se face dacă pacienta prezintă: durere în partea inferioară a abdomenului, sensibilitate la colul uterin şi la palpare, creşterea VSH-ului, leucocitoză ( cresc leuocitele), sereţie vaginală abundentă, lichid peritoneal purulent, febra mai mare de 38 gr Celsius.
Cu ce se poate confunda ?
- sarcina extrauterină
- chist luteal
- chist de ovar torsionat
- avort septic
- endometrioza
- infecţia tratului urinar, etc.
Care este tratamentul anexitei?
Prevenirea este cea mai bună metodă şi constă în depistarea devreme a anexitei şi tratatrea ei corect dar mai ales a infecţiilor care pot duce la apariţia ei: cerviită, vaginită, uretrită etc. În formele uşoare de anexită bolnavelor pot să primească tratament acasă şi acesta constă în antibiotice, antiinflamatoare, reapusul la pat. Următoarele asocieri de antibiotice ar fi:
- Cefoxitină 2 gr o singură doză care se administrează intramusular, urmată de Doxiciclină 14 zile care sunt comprimate de 200 mg pe zi
- Amoxicilină 3gr pe zi oral, asociată cu Doxiciclină în aceleaşi doze timp de 14 zile
- Eritromicina comprimate de 500 mg de 4 ori pe zi timp de 7 zile.
Dacă pacienta este internată în spital, înseamnă că ea a avut febra de peste 39 gr Celsius, prezintă apararea musculară la palpare şi durere mai intensă. Măsurile luate sunt:
- repaus la pat
- încetarea alimentaţiei orale
- se face o reechilibrare a apei din organism şi a elementelor, se administrează glucoză în perfuzie
- nu există un antibiotic standard şi în general se folosesc: Cefoxitin sau Ceftriaxonă, 4-8 gr pe zi intravenos timp de 2 zile, la acre se adauga Metronidazol sol pentru perfuzie, 2-3 flaoane pe zi, timp de 2 zile, iar apoi daca îşi revine se continuă cu Doxiciclină pe gură cu 200mg pe zi timp de 14 zile.



Comentarii
Publică un comentariu nou