Când un alergen, ca polenul, intră în corp, are loc următorul proces: 
ia contact cu celula B, un tip de leucocit(limfocit).

Celulele B produc numeroase substanţe numite anticorpi, care identifică antigenul. Anticorpii produşi de celule B sunt alcătuiţi dintr-un tip special de proteine numite imunoglobulină(Ig). Există 5 tipuri de imunoglobulină: A, D, E, G, şi M. Dintre acestea,IGE sunt cele mai frecvente implicate în răspunsurile alergice.

Anticorpii se ataşează de anumite celule.

Dacă în corpul dumneavoastră intră mai mulţi alergeni, anticorpii „înhaţă”alergenul. Aceste declanşează acţiunea altor tipuri de celule, bazofilele şi mastocitele, care conţin substanţe chimice puternice. Aceste celule eliberează substanţe chimice, inclusiv histamina.

Eliberarea histaminei produce o serie de semne şi simptome alergice, de la strănut la prurit.

Factorii declanşatori ai reacţiilor alergice

Un număr surprinzător de mare de substanţe de interior, de exterior sau din alimente pot declanşa o reacţie alergică. Puteţi fi alergic la anumite substanţe din plante (cum ar fi polenul), la germeni de praf, la păr de animale, la mucegai, la fungi sau venin de insecte. Unii oameni sunt sensibili la modificările care apar ca răspuns la efort fizic, la căldură sau la frig.

Modalităţi de expunere

Alergenii pătrund pe căi diferite în corpul dumneavoastră.

Contact

Expunerea la alergenii din plante, cum ar fi răşinile de iederă sălbatică, oţetar otrăvitor şi stejar otrăvitor, se produce atunci când intraţi în contact cu răşina. De exemplu, puteţi avea de-a face cu toxina din iedera otrăvitoare atunci când vă treceţi mâinile întâmplător prin frunzele plantei în timp ce vă plimbaţi printr-o zonă împădurită, atunci când manipulaţi acea plantă- frunzele, tulpina sau rădăcinile- în timpul grădinăritului sau prin contactul cu hainele murdărite cu răşină. De obicei, reacţiile alergice apar pe piele indiferent de modul în care s-a produs contactul.

Alte reacţii de contact pot apărea în urma unei expuneri îndelungate la anumite metale, ca nichel şi crom. Persoanele care sunt sensibile la substanţele din produsele cosmetice pot dezvolta erupţii după expunere la lacul de unghii, vopsea de păr, rimel sau ruj. Cei care lucrează în domeniu medical pot deveni alergici la latax după contactul repetat cu mănuşile şi cu alte produse care conţin latex.

Inhalarea

Inhalarea este cea mai frecventă cale de expunere la alergeni. Milioane de oameni au febră de fân(rinită alergică) din cauza sensibilităţi la anumite polenuri din plante. Anotimpurile în care apar polenurile sunt primăvara, vara, toamna.

Deoarece polenul este uşor vehiculat prin aer, în aceste anotimpuri expunerea este inevitabilă. În timpul ciclului lor reproductiv, mucegaiurile eliberează particule care pot călători pe calea aerului. Dacă sunt inhalate, aceste particule pot declanşa o reacţie alergică.

O reacţie similară poate apărea dacă o persoană receptivă inhalează păr de animal sau germeni de praf, care sunt prezenţi în mod obişnuit în praful din bucătărie. În regiunile nordice, expunerea la aceşti alergeni este mai mare în timpul lunilor de iarnă, deoarece oamenii au tendinţa de a sta mai mult timp în casă. Substanţele din aer, ca fumul, aburul, ceaţa şi pudrele pentru copii pot, de asemenea, să declanşeze o reacţie alergică. În general, reacţia la un alergen inhalat se caracterizează prin semne ţi simptome ca secreţie nazală abundentă, tuse, lăcrimare şi prurit ocular. De asemenea,un alergen inhalat poate declanşa simptome ale astmului bronşic. Wheezing-ul din astm poate apărea atunci când căile respiratorii se inflamează şi se umflă. Alte simptome de astm includ o senzaţie de constricţie toracică, tuse şi producerea de mucus gros.