Pe lângă medicaţie, autoîngrijirea este un parametru important în controlul astmului bronşic. Cea mai bună metodă de a depăşi anexitatea şi sentimentul de neajutorare care însoţesc astmul bronşic este de a lua toate măsurile pentru a reduce riscul unei crize. Încercaţi să faceţi pauze între activităţi şi să vă faceţi timp pentru a vă odihni. De asemenea, evitaţi sau limitaţi activităţile care par a vă agrava astmul.

Luaţi-vă măsuri de precauţie când faceţi mişcare

La multe persoane cu astm mişcarea poate induce spasm al căilor respiratorii. Aceasta nu înseamnă că ar trebui să eliminaţi exerciţiile fizice din viaţa dumneavoastră. De fapt, mişcarea regulată vă face bine. Vă ajută să vă păstraţi tonusul muscular, cea ce este important pentru starea dumneavoastră generală de sănătate. Faceţi mişcare doar în anumite condiţii.

• Dacă vă simşişi bine şi nu sunteţi afectat de vreo răceală sau o altă boală.
• Dacă sunteţi bine încălzit. 5-10 minute de încălzire sau de exerciţi uşoare vă pot relaxa şi pot să vă deschidă căile respiratorii.
• Luaţi-vă măsuri de precauţie pentru vreme rece, dacă aţi decis să faceţi mişcare afară şi dacă vremea este potrivită. Aerul rece sau uscat sunt susceptibile să provoace bronhospasm. Cea mai simplă protecţie faţă de frig constă în respiraţia pe nas- pentru a încălzi şi a umidifia aerul care intră în plămâni- precum şi în utilizarea unei eşarfe sau a unui fular. Statisticele recente sugerează că mişcarea făcută în mod repetat pe vreme rece poate agrava astmul bronşic pe termen lung. Mişcarea în aer rece trebuie făcută cu precauţie şi trebuie folosit un tratament preventiv pentru a nu scăpa astmul bronşic de sub control. Ar fi mai bine să alegeţi un tip de mişcare care să poată fi făcut într-o ambianţă mai caldă şi mai umedă, cum ar fi fi o piscină acoperită.
• Luaţi medicamentele prescrise de medic. Medicul vă poate indica să luaţi medicaţia chiar inainte de a face efort, pentru a preveni simptomele de astm.

Dacă apar simptome în timpul efortului, puteţi continua cât timp aceste sunt uşoare. Asfel, faceţi o pauză şi administraţi-vă 2 pufuri din inhalantorul cu bronhodilatator. Dacă simptomele de astm persistă opriţi exerciţiu.

Dacă aveţi astm, aveţi grijă să discutaţi cu medicul despre felul în care să integraţi mişcarea în stilul de viaţă al dumneavoastră. Studiile asupra sportivilor cu astm au arătat că este posibil pentru multe persoane care au astm să participe la orice fel de sport şi la orice nivel de performanţă-chiar la nivel olimpic.

Cunoaşterea şi evitarea factorilor declanşatori

Identificaţi ceea ce vă declanşază astmul bronşic. Acesta poate fi una dintre cele mai importante metode de a vă controla viaţa. Mai bine de 2000 de iritanţi de interior pot declanşa o criză. Factorii declanşatori frecvenţi sunt fumul de ţigară,praful de casă şi animalele de casă. Factorii de exterior sunt polenul, mucegaiul şi aerul rece.

Pentru a reduce expunerea la factorii declanşatori ai astmului bronşic şi a scădea probabilitatea unei crize, luaţi unele măsuri de precauţie.

• evitaţi toate tipurile de fum, inclusiv fumul de şemineu sau de frunze uscate. Fumul iritp ochii, nasul şi bronşiile. Dacă aveţi astm, nu ar trebui să fumaţi şi nici să staţi în preaajma unui fumător.
• Deoarece gripa poate declanşa o criză severă de astm, vaccinaţi-vă anual contra gripei, eceptând cazul în care o reacţie alergică la ouă, care sunt folosite în prepararea vaccinului. Vaccinul nu vă protejază de răceli banale, care, de asemenea, pot declanşa o criză. Pentru a evita răceala, spălaţi-vă pe mâinile frecvent şi cu grijă.
• dacă sunteţi alergic la polen, folosiţi un aparat de aer condiţionat şi ţineţi ferestrele şi uşile închise în sezonul polenului. Aceasta va ajuta la scăderea riscului unei crize din cauza expunerii la polenul din aer.