Alergiile alimentare şi intoleranţa alimentară sunt considerate adesea aceleaşi lucru, ceea ce nu este adevărat. Într-o reacţie alergică adevărată, corpul eliberează histamină şi alte substanţe care produc simptome gastrointestinale, respiratorii şi cutanate asociate cu alergiile alimentare. Doar 1% din populaţie are cu adevărat alergii alimentare. Intoleranţa alimentară poate produce simptome asemănătoare alergiei, dar reacţiile chimice diferă, deoarece nu se eliberează histamină. În plus, dacă aveţi intoleranţă alimentară, puteţi consuma cantităţi mici din alimentul respectiv fără a avea vreo reacţie.

Dimpotrivă, dacă aveţi o alergie alimentară adevărată, chiar şi o cantitate mică din acel aliment poate declanşa o reacţie alergică imediată.

Unul dintre aspectele înşelătoare ale diagnosticului de intoleranţă alimentară este că anumite persoane nu sunt sensibile la acel aliment, ci la o substanţă sau la un ingredient folosit la prepararea lui. Acest lucru este valabil mai ales în cazul alimentelor care conţin lactoză, grâu, glutamat monosulfat (MSG), sulfaţi, salicilaţi-şi, eventual, tartrazină.

Cauzele intoleranţei alimentare includ stresul emoţional şi fizic, sindromul de colon iritabil şi absenţa unei enzime necesare digerări unui anumit aliment, producând o digestie incompletă(malabsorbţia). Tulburările de tip malabsorbţie includ:

Intoleranţa la lactoză

Pe măsură ce oameni îmbătrânesc, ei tolerează mai greu lactoza, un glucid aflat în lapte şi în alte lactate. Chiar 1-3%dintre copii au intoleranţă la lactoză.

Intoleranţa la grâu şi legume

Intileranţa la gluten, care se găseşte mai ales în produsele din grâu, apar mai frecvent la copiii mici, care pot să se vindece de această sensibilitate. Legumele la care persoanele au intoleranţă sunt broccoli şi mazărea, care produc gaze intestinale, precum şi ciupercile şi vinurile care determină indigestie şi diaree.

Intoleranţă la glutamat de monosulfat (MSG)

Aceasta este un aromatizant frecvent folosit, care poate produce un acces febril, cefalee şi amorţeli în jurul gurii persoanelor sensibile la el. Deoarece multe restaurante chinezeşti folosesc MSG, acest tip de intoleranţă este numit, sindromul de restaurant chinezesc. MSG se mai găseşte şi în unele condimente şi mâncăruri preparate.

Intoleranţa la sulfaţi

Sulfaţi sunt prezenţi în multe alimente şi băuturi, mai ales în vin, bere,fructe proaspete şi deshidratate, în fructe de mare şi în unele băuturi răcoritoare. Sulfaţi ajută la igienizarea şi conservarea alimentelor. Deşi sunt puţini oameni sensibili la sulfaţi, acest tip de intoleranţă apare la mai bine de 85% dintre persoanele cu astm.

Reacţiile medicamentoase nonalergice

Multe medicamente pot produce reacţii adverse care mimează simptomele unei alergii, dar reacţiile nu sunt rezultatul unui răspuns al sistemului imunitar, ca în cazul adevăratelor alergii. Mulţi oameni au reacţii la banala aspirină. Reacţia poate include urticarie,dungi sub piele (angiodeme) şi anafilaxie. Aproximativ 10% dintre persoanele cu astm sunt sensibile la aspirină. La aceştia, aspirina poate agrava astmul bronşic. Pot apărea reacţii şi la alte medicamente antiinflamatoare nesteriodiene, ca ibuprofen.

Inhibatorii de conversie a angiotensinei (ACE), o clasă de medicamente care relaxează vasele de sânge şi se folosesc pentru reduce presiunea sangvină sau tratarea insuficienţei cardiace congestive, produc uneori tuse şi angiodem care nu sunt de natură alergică. Opiaceele, ca morfina şi codeina pot determina reacţii care mimează anafilaxia.

Unele antibiotice, ca eritromicina, pot produce deranjamente stomacale sau diaree, iar ampicilina poate produce o erupţie care nu are legătură cu alergia.