Durerea toracică poate apărea ca simptom a mai multor boli. Există o gamă largă de boli, parţial periculoase care apar cu acestă durere. Oamenii obişnuiţi se gândesc în primul rând când simt o astfel de durere că au o problemă la inimă ( angină pectorală). Dar acestă durere poate fi cauzată cel mai des de către alte organe, cum ar fi aorta, pericardul, traheea, pleureiul, căile respiratorii, esofagul, toracele, coloana vertebrală, dar poate apărea şi din cauza unor boli ale muşchilor respiratorii, dar şi din cauza organelor abdominale superioare.
  Care este cea mai posibilă origine a acestor dureri? La ce boli să ne gândim, şi care sunt cele mai comune simptome la care trebuie să fim atenţi?

• Căile respiratorii:
• Inflamaţia traheei şi bronhiilor: durerea este arzătoare şi apare în spatele sternului, cu o tuse deosebit de dureroasă.
• Pleura: Pleurazia, tumori ale pleurei: pacientul simte durere la respiraţie, de obicei este unilaterală şi durerea este constantă în cazul unei tumori.
• Inima: Dureri funcţionale în piept : se simt atunci când o sarcină este de obicei mai bine.
• Angina pectorală: în cazul ei durerea este surdă şi distructivă, de obicei, dar nu este o regulă se simte şi în braţul stâng şi radiază şi spre gât.
• Infarct miocardic : acesta este ocluzia unui vas coronarian, nu se poate observa nici o îmbunătăţire nici după administrarea preparatelor cu nitroglicerină.
• Pericardul: Pericardita cauzată de virusuri, bacterii, chiar şi atunci când este implicată o tumoare : durerea se simte în inimă, în stânga. Poziţia laterală consolidată.
• Artera aortă : Lacrima în peretele aortei, este comună în arteroscleroză şi hipertensiune arterială : aceasta este devastatoare, poate provoca dureri similare atacului de cord, de multe ori se resimte şi în spate, radiind în omoplat.
• Esofagul : Inflamaţia esofagului: de obicei acidul din stomac curge prin esofag în spate şi provoacă dureri de spate sau a sternului. Se poate observa o îmbunătăţire după administrarea de medicamente, care inhibă producţia de acid gastric.
• Peretele toracic:  De multe ori durerea apare din cauza tensiunii musculare sau problemelor spinării, dar de asemenea şi din cauza coastelor rupte. Pe lângă durere poate apărea în mod spontan tusea extremă. În inflamaţia peretelui toracic poate apărea tusea grea,muşchii inflamaţi, se leagă durerea de respiraţia şi circulaţia.
• Boli ale cavităţii abdominale :Inflamaţii în abdomen : de exemplu colecistita şi abcese ( pungi de puroi ), în conformitate cu membranele.
• Aparatul gastric şi duodenal : de multe ori durerea este axată la coaste, de obicei la nivelul abdomenului superior, în cazul colecistitei mai la dreapta, iar în cazul pancreatitei radiază spre spate. În cazul ulcerului duodenal, de obicei durerea apare în cazul indigestiei cu alimente.
• Anxietatea: Anxietatea de multe ori poate declanşa boli grele, boli ale inimii şi dureri în piept, durerea este mai neobişnuită, apare mai frecvent în cazul repausului şi este mai pronunţată în timpul nopţii, dar şi în timpul celui mai mic efort fizic.

   Durerea în piept este întotdeauna un simptom serios. Este întotdeauna necesară o consultaţie medicală atentă şi examinare serioasă. Este posibil să fie necesar şi o investigaţie suplimentară ca de exemplu un C.T., adică o computer tomografie a organelor toracice, sau o examinare cu un cateter. Este bine ca acestea să fie efectuate ca să se excludă o afecţiune medicală severă sau chiar pentru a o identifica. De asemenea, de orice simptome ar fi vorba, trebuie discutate. Dacă simptomul unei boli este durere şi nu există un diagnostic definitiv, examenele medicale ar trebui să fie efectuate.

Angina pectorală exprimată prin durere în capul pieptului, este modul organismului de a te avertiza că ai un început de afecţiune cardiovasculară.
În continuare poţi afla cum să faci diferenţa între angină şi alte tipuri de afecţiuni de inimă.
Dureri în piept (dureri toraxiale) se poate avea cauze diferite.Pentru multe boli de inima, plămânii, esofag, oase sau musculare poate să apară ca un simptom. Este esential gasirea cauzei, pentru că în afară de boli nepericuloase poate ascunde în spatele ei si un atac de cord.

NU CONFUNDA, angina cu alte dureri

Nu toate tipurile de dureri în capul pieptului poartă denumirea de angină. Dacă durerea ţine mai mult de câteva minute ţi este însoţită de transpiraţie abundentă, slăbiciune în membre sau senzaţie de leşin, poate fi vorba de un atac de cord.

Alte tipuri de dureri pot fi cauzate de :

• reflux gastroesofagian
• astm
• infecţii respiratorii.

 Nu ai nevoie de instrumente sofisticate ca să afli dacă ai angină pectorală, u început de afecţiune cardiovasculară. Potrivit unui studiu, angina poate fi depistată la fel de bine ]n urma unei discuţii cu medicul, fără să mai fie nevoie de electrocardiogramă (EKG). Cercetătorii au descoperit că EKG-ul, care înregistrează impulsurile electrice ale inimii, nu este destul de precis pentru diagnosticarea persoanelor cu angină pectorală, care vor dezvolta boli ale inimii. Mai exactă poate fi o discuţie cu medicul specialist, susţin cercetătorii în materie.

CÎND INIMA nu primeşte sânge

Angina pectorală este termenul medical pentru durerea în capul pieptului. Disconfortul se explică prin faptul că inima nu primeşte suficient sânge cu oxigen. Acest lucru se întâmplă în urma blocării vaselor de sânge de regulă cu particule de grăsime (cum se întâmplă de regulă în cazul bolnavilor cu ateroscleroză). Durerea în mijlocul pieptului este ca o crampă, variază în intensitate şi durează de la câteva secunde până la câteva minute. În unele cazuri, se întinde către umeri, braţe, gât sau către stomac. Dacă angina pectorală şi-a făcut simţită prezenţa odată, nu te va ocoli nici a doua oară.

POSIBILE cauze

Cea mai comună cauză a anginei pectorale este o afecţiune coronariană (artera care duce direct la inimă este blocată). Drept urmare nici inima nu va mai primi sânge suficient. Majoritatea cazurilor de boală coronariană sunt urmarea aterosclerozei (întărirea arterelor din cauza depunerilor de grăsime). O altă cauză a anginei este blocarea arterelor cu un cheag de sânge.

FACTORI declanşatori

Angina se declanşează la temperaturi extreme, după o masă îmbelşugată sau din cauza emoţiilor, iar în aceste situaţii inima este suprasolicitată. Odată depistat cu angină, vei primi tratament în funcţie de gravitatea simptomelor şia afecţiunii de bază. Prima măsură pe care o va lua medicul este să-ţi administreze nitroglicerină sub limbă. Dacă în timpnu răspunzi la tratamentul medicamentos, s-ar putea să fie nevoie de operaţie, pentru evitarea unui atac de inimă.

ANGINA legată de stres

• gândeşte-te la momente plăcute sau la planuri de concediu

• prioritizează-ţi activităţile

• învaţă să spui ,,NU,, sarcinilor care te depăşesc

• nu te izola atunci când eşti nervos, ci discută cu cineva apropiat

RECOMANDĂRI

Tratamentul se face numai după evaluarea medicală ce permite stabilirea severităţii bolii.

Electrocardiograma de repaus şi de efort, la indicaţia medicului analize de sânge (glicemia, colesterolul, evaluarea funcţiei rinichiului). După evaluarea severităţii bolii, medicul decide daca pacientul trebuie să primească tratament medicamentos sau dacă este necesară explorarea coronarografică în vederea revascularizării (prin dilatare coronariană cu stent sau prin intervenţie chirurgicală). Tratamentul medicamentos ameliorează simptomele, încetineşte evoluţia bolii şi reduce riscul apariţiei infarctului miocardic.

Din analiza factorilor de risc al apariţiei arterosclerozei în arterele coronare sau cerebrale reiese ca arteroscleroza este “o boala degenerativă multifactorială” şi rareori condiţionată numai de un singur factor.

Nu de puţine ori bolnavii sosiţi la consultaţie ni se plâng de dureri în partea stângă a pieptului. În general, acest tip de dureri înspăimântă bolnavul, deoarece orice suferinţă în această zonă este considerată o boală de inimă.